Recenta cădere a Silicon Valley Bank (SVB) urmată , încă nu se știe, de o posibilă degringoladă a altor instituții bancare de peste Ocean, dar și din Europa, vine ca învățătură de minte pentru ceea ce se poate întâmpla când un sistem bancar este lăsat lax, de capul lui, cu reglementări „liberale” în brațele unoir investitori rapace. Evoluțiile recenteultimelor zile confirmă obiectivele propuse electoratului de DiEM25 – MERA25, anume o reglementare mai strânsă a sectorului bancar, o orientare a instituțiilor financiare spre proiecte de utilitate publică, riscuri minime și mai puțin spre obținerea de profituri.
Ieșit la rampă săptămânile zilele trecute pentru a calma opinia publică americană, președintele SUA, Joe Biden a pus degetul pe rană. Deponenții Băncilor SVB și Signature din New York au banii în siguranță ceea ce nu se poate spune și despre investitorii în instrumente emise de cele două instituții. Investitorii în bănci nu vor fi protejați, a spus Biden adăugând – fiți atenți – „așa lucrează capitalismul”.
Afirmația președintelui celei mai puternice economii a lumii pare a suna corect. Când investești, riști, poți câștiga sau poți pierde, asta-i viața. Nu trebuie să uităm însă că în spatele acelor investitori stau mii sau zeci de mii de angajați care își pot pierde locurile de muncă atunci când firmele angajatoare fac astfel de plasamente care în final se dovedesc a fi găuri negre.
Istoria prăbușirii SVB este un adevărat curs despre fragilitatea unei afaceri, abuzarea unui sistem, dereglementare, hazard. Este importantă explicarea prăbușirii acestei bănci. Totul se leagă în jurul politicilor FED și a caracterului arbitrar a acestor politici (reglementatorul american similar BNR) și a reglementărilor laxe ale sistemului bancar de peste Ocean.
În timpul pandemiei, startup-urile și companiile tehnologice s-au bucurat de profituri amețitoare, dintre care unele le-au depus în Silicon Valley Bank. Cu numerarul lor, SVB a făcut ceea ce fac de obicei băncile: a păstrat o fracțiune din bani la îndemână și a investit restul – punând o mare parte în obligațiunile de Trezorerie cu termen lung, care promiteau randamente bune atunci când ratele dobânzilor erau scăzute.
Dar apoi, începând cu ceva mai mult de un an în urmă, FED a început să crească ratele dobânzilor de la aproape zero la peste 4,5%. Drept urmare, s-au întâmplat două lucruri. Valoarea deținerilor de obligațiuni de trezorerie ale Băncii Silicon Valley a scăzut, deoarece obligațiunilor noi emise de Trezorerie le era atașată o dobândă mai mare.
Pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut, fluxul de finanțare cu capital de risc către companiile start-up și tehnologice a încetinit. Companiile start-up și tehnologice au fost nevoite să-și retragă banii din bancă pentru a-și acoperi salariile și alte cheltuieli. Dar SVB nu avea suficienți bani la îndemână. Ca urmare banca a început să caute modalități de a satisface retragerile clienților săi, printre care și vânzarea portofoliul de obligațiuni, chiar și în pierdere. Pentru a finanța răscumpărările, Silicon Valley Bank a vândut săptămâna trecută un portofoliu de obligațiuni de 21 de miliarde de dolari, constând în principal în obligațiuuni ale Trezoreriei americane. Portofoliul avea un randament mediu de 1,79%, mult sub randamentul actual al Trezoreriei pe 10 ani de aproximativ 3,9%.
Acest lucru a forțat SVB să recunoască o pierdere de 1,8 miliarde de dolari, pe care trebuia să o compenseze printr-o majorare de capital. SVB a anunțat joi că va vinde 2,25 miliarde de dolari în capitaluri proprii și acțiuni convertibile preferate pentru a-și umple golul de finanțare. Acțiunile sale s-au încheiat în ziua respectivă în scădere cu 60%, deoarece investitorii erau îngrijorați de faptul că retragerile depozitelor ar putea împinge banca să strângă și mai mult capital.
Unii clienți SVB și-au scos banii de la bancă la sfatul unor firme de capital de risc, fapt pentru care efortul de strângere de capital s-a prăbușit. SVB a încercat imediat vineri să găsească finanțare alternativă, inclusiv prin vânzarea companiei, însă Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor (FDIC) a anunțat apoi că SVB a fost închisă și plasată sub administrația sa.
Ce s-a schimbat în ultimele decenii
A fost din totdeauna sistemul financiar american atât de slab? Nu. După criza din 1933, Administrația Roosevelt a adoptat legi și reglementări care cereau băncilor să aibă mai mulți bani la îndemână, interzicându-le să investească banii deponenților pentru profit (în Legea Glass-Steagall), să asigure depozitele și să supravegheze în mod strict băncile. Banca a devenit mai sigură, dar și mai plictisitoare. Asta a durat până în anii 1980, când finanțatorii de pe Wall Street, văzând potențialul pentru bani mari, au făcut demonstrații de forță pentru a demonta aceste legi și reglementări – culminând în 1999, când Bill Clinton și Congresul au abrogat ceea ce a mai rămas din Glass-Steagall. Apoi, desigur, a venit criza financiară din 2008, cel mai grav colaps din 1929. A fost rezultatul direct al dereglementării financiare. America s-a întors astfel la proastele obiceiuri interbelice, la un sistem bancar putred în care orice carte de joc extrasă din bazăa castelului ducea la prăbușirea acestuia.
Reglementările introduse după criza din 2008 nu pot fi comparate cu cele din timpul administrației Roosevelt. Pachetul de legi Dodd-Frank nu a fost nici pe departe la fel de strict precum legile și reglementările bancare din anii 1930. A impus ca băncile să se supună testelor de stres de către FED și să dețină o anumită sumă minimă de numerar în bilanțul lor pentru a se proteja împotriva șocurilor, dar nu a interzis băncilor să se joace cu banii investitorilor lor.
Micile afaceri afectate
Ați spune că vorbim aici de capitaliști care pierd și de alții care câștigă. Antreprenorul Garry Tan, CEO al companiei locale Y Combinator din Silicon Valley trage un semnal de alarmă asupra impactului. 30% dintre companii din regiune sunt expuse prin SVB și riscă să nu poată plăti salarii, a postat acesta un mesaj zilele trecute pe Twitter. El este inițiatorul unei petiții semnate de peste 600 de directori generali și fondatori de la companii precum Alloy Automation, Atoms, Flutterwave și Brex. „Nu cerem o salvare pentru deținătorii de acțiuni ale băncii sau conducerea acesteia; vă cerem să salvați inovația în economia americană”, se arată în petiție. În nota sa sunt cerute două lucruri: căa deponenții micilor întreprinderi de la SVB să fie plătiți prin intermediul autorităților de reglementare iar Congresul să restabilească „supravegherea reglementară și cerințele de capital mai stricte pentru băncile regionale și orice abatere sau gestionare defectuoasă din partea directorilor SVB”.
Guvernul SUA trebuie să ia măsuri care să contribuie la oprirea disponibilizărilor a peste 100.000 de angajați, să la prevină enirea unei o crizeă financiareă viitoare și să la protejezearea competitivitatea ății SUA în lume. Tan a spus pe Twitter că „acesta este un eveniment la nivel de extincție pentru startup-uri și va aduce startup-urile și inovația înapoi cu 10 ani sau mai mult. Industriei BIG TECH nu îi va păsa de asta. Au numerar în altă parte. Toate micile startup-uri, Google și Facebook-urile de mâine, se vor stinge dacă nu găsim o soluție”.
Lecțiile ce trebuie trase
Într-o postare apărută în Guardian Robert Reich economist american și profesor universitar, critic al actualului sistem din SUA, trage câteva concluzii. FED ar trebui să se abțină la creșterea ratelor dobânzilor din nou până când va face o evaluare amănunțită a consecințelor pentru băncile mai mici. Când FED crește rapid ratele dobânzilor, trebuie să monitorizeze mai bine băncile care au investit masiv în obligațiuni de Trezorerie. Dereglementările pot avea consecințe periculoase. Băncile mici pot avea probleme uriașe, declanșând o potențială contagiune la alte bănci. Regulile Dodd-Frank trebuie reintroduse pe deplin. Mai mult însă, nici măcar Dodd-Frank nu este adecvat. Pentru ca banca să fie din nou plictisitoare, în loc să fie una dintre cele mai profitabile părți ale economiei, Glass-Steagall trebuie repromulgată, separând banca comercială de cea de investiții. Nu există niciun motiv întemeiat că băncile ar trebui să investească banii deponenților pentru profit.
Ca și cum aceste lucruri nu ar fi fost suficiente pentru a cauza revolta angajaților companiilor cu bani depuși la SVB, a apărut și un scandal pornit de la comportamentul amoral al managementului băncii. Directorul executiv al Silicon Valley Bank, Greg Becker, a vândut 3,6 milioane de dolari din acțiunile companiei în cadrul unui plan de tranzacționare, cu mai puțin de două săptămâni înainte ca firma să dezvăluie pierderi importante care au dus la eșecul acesteia.
Vânzarea a 12.451 de acțiuni pe 27 februarie a fost pentru prima operațiune de acest fel în mai mult de un an când Becker a vândut acțiuni ale companiei-mamă SVB Financial Group, conform documentelor autorităților de reglementare.
Alți directori de la SVB, inclusiv directorul de marketing Michelle Draper, directorul financiar Daniel Beck și directorul de operațiuni Philip Cox, au vândut, de asemenea, acțiuni în valoare de milioane de dolari din 2021.
În total, directorii și directorii SVB au încasat din acțiuni în valoare de 84 de milioane de dolari în ultimii doi ani, potrivit Smart Insider.
Vânzările au stârnit critici la adresa conducerii SVB, atrăgând atenția unui fenomen larg răspândit, cel al vânzărilor de acțiuni efectuate de responsabili din interior, înainte de scăderi majore ale valorii acestora.
Toate aceste evoluții subliniază necesitatea unor reglementări ale sistemului bancar bazate pe principiile promovate de DiEM25 – Mera25, si anume: utilitate socială a proiectelor finanțate în detrimentul profiturilor, responsabilitate publică, protecție a angajaților.
Vrei să fii informat despre acțiunile DiEM25? Înscrie-te aici
