Cum a devenit inflația un profitabil „mijloc de producție” în lumea contemporană

După criza sub-prime, COVID-19, românii au o nouă criză, anume cea cauzată de războiul din Ucraina. Ca și celelalte momente dificile și actuala criză are o specificitate proprie, in cazul de față inflația. Banii lipsă în buzunarele europenilor pot fi regăsiți cu ușurință în buzunarele marilor companii vânzătoare de energie, carburanți, materii prime. Care este soluția?

 

Doamna Ionescu privi lung coșul său de cumpărături, nu foarte plin, dar pentru care plătise 200 de lei, mult mai mult decât în urmă cu un an. Nu era genul care să studieze cu prea mare atenție bonurile de casă sau care să țină, cu orice preț, să economisească ceva bani la cumpărături. Însă vești primite în acea zi la serviciu o îngrijorau. Șeful ei le spuseseră că firma lor, importatoare de fertilizatori pentru agricultură din spațiul ex-sovietic are dificultăți în a-și vinde mărfurile pe piața internă după scumpirea  importurilor produselor comercializate și majorări ale costurilor de transport. Nu în ultimul rând, un SMS primit de la bancă o anunța că rata lunară la ipotecarul ei crescuse cu 30 de euro din cauza măririi dobânzii Euribor la șase luni, măsură prin care bancherii central-europeni susțineau că vor să combată inflația în creștere.

 

Doamna Ionescu face parte din milioane de europeni al căror nivel de trai și securitate socială este afectat de inflație, de un ecosistem economic din ce în ce mai imprevizibil. În ultimii 20 de ani familia doamnei Ionescu a trecut din criză în criză,  fie că vorbim de criza sub-prime importată de pe Ocean, de pandemia de Covid-19 sau de conflictul din Ucraina. De fiecare dată cineva a ieșit câștigător. Marile bănci ale căror debite au fost „uitate” sau acoperite din bani publici, concernele farmaceutice și producătorii de echipamente militare ale căror vânzări au explodat, traderii de energie prezenți pe bursele la care prețul energiei a crescut masiv. Doamna Ionescu este doar unul dintre europenii despre care Yael Selfin, economist-sef la KPMG Marea Britanie spunea recent că puterea acestora de cumpărare este afectată de creșterea preturilor la energie precum și de inflația generală.

Foto: Evoluția inflației între 1997 și 2022

 

„Creșterea ratelor dobânzilor a adăugat un alt vânt în contra creșterii. Gospodăriile cu venituri mai mici sunt expuse în mod special la mixul presiunilor actuale ale preţurilor, deoarece cele mai afectate categorii de cheltuieli se încadrează în mare parte pe nevoi, cu puţini înlocuitori pe termen scurt”, spunea Selfin într-un raport al KPMG. „Se aşteaptă ca gospodăriile să reducă cheltuielile pentru articole neesenţiale în 2023, ca răspuns la reducerea veniturilor. Pe măsură ce consumatorii reduc cheltuielile, anticipăm o reducere drastică a categoriilor neesenţiale de cheltuieli de către gospodăriile cele mai afectate de creşterea costurilor cu energie şi alimente, inclusiv cheltuielile pentru mesele în oraş şi divertisment”, spunea economistul.

 

La mii de kilometri către est, în România, radiografia economistului britanic e confirmată de către Institutul Național de Statistică. INS a stabilit că inflația cheltuielilor de consum va fi în România de 13,16% la capitolul incălțăminte și îmbrăcăminte, atingând maxime de 68% la educație, 35,9% la asigurări de servicii financiare, 28% la transport, 18% la electricitate și încălzire. Desigur e vorba de acele calcule roze ale statisticii oficiale care insistă să ne convingă că o ducem mai bine decât ne este de fapt. În realitate inflația e mult mai mare, prețul unul litru de ulei e dublu față de un an în urmă.  Estimările oficiale sunt că inflația va atinge un maxim de 15% în prima parte a acestui an, după care va scădea sub 5% undeva spre finele anului viitor, potrivit calculelor BNR.

Scumpirile nu sunt însă urmate de creșteri ale veniturilor celor afectați. Indicele câştigului salarial real a fost 97,3% în luna noiembrie 2022 față de luna noiembrie 2021, potrivit INS. Indicele este calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum ceea ce arată că majorările de salarii au acoperit doar parțial creșterile de prețuri ale bunurilor de consum și servicii. Dacă ne gândim și la faptul că majorările salariale au fost acordate în principal în sectorul public, reglementat și protejat prin Contracte Colective de Muncă și de indexări guvernamentale, înțelegem că soarta angajaților din sectorul privat, inclusiv a doamnei Ionescu, prin prisma raportului venituri – costuri e mai dificilă.

 

OMV Petrom, profituri triple

 

Însă veștile proaspe nu sunt pentru toți. Inflația a fost mană cerească pentru vânzătorii de carburanți și energie care pe fondul episoadelor de panică națională și-au vândut carburanții cu aproape 10 lei la litru iar MWh cu 1000 de lei. OMV Petrom a obţinut în perioada 2017-2021 un profit mediu de aproape 3 miliarde de lei.  Anul trecut, pe fondul scumpirilor, are un „plus” de 9 miliarde în doar 9 luni, adică un profit estimat de 12 miliarde pe tot anul.

 

În luna decembrie publicația Profit.ro aunța că rezultatul brut al companiilor pe care le controlează Guvernul, integral sau prin pachet majoritar, a crescut în primele nouă luni cu 241% față de perioada similară a anului trecut, la 16,62 miliarde de lei. Rezultatele foarte bune ale companiilor de stat vin pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la energie, domeniu, ajuns acum în faza greșelilor legislative în lanț. Statul controlează companii importante, și nu sunt rezultatul vreunui proces de eficientizare care să așeze pe baze solide cele aproape 1.200 de companii publice aflate „în stare de funcțiune”, considera publicația în cauză.

 

Similar, rezultatul net al producătorului de ulei Argus Constanța a crescut de 12 ori în primele trei trimestre ale anului trecut față de perioada corespunzătoare din 2021, adică la 36 milioane lei, față de 3 milioane lei. „Valoarea cifrei de afaceri în primele 9 luni ale anului 2022 a crescut cu 220% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a creşterii producţiei cu aprox 160%, susţinută de volumele mari aferente vânzărilor de ulei îmbuteliat în detrimentul vânzărilor de ulei brut. Vânzările de şrot şi acizi graşi au crescut de asemenea”, se arată în raportul prezentat Bursei de Valori București.

 

Însă vă veți întreba ce legătură este între doamna Ionescu și gigantul austriac sau producătorul autohton de ulei de consum? Practic, doamna Ionescu împarte cu OMV Petrom sau cu Argus Constanța aceeași masă monetară care, mai mult sau mai puțin e cam aceeași, 584 miliarde lei la  finele lunii noiembrie (moneda în circulație plus depozite). Un leu „scos” din buzunarul doamnei Ionescu pentru plata unui produs se regăsește și buzunarele celui care i-l vinde.

 

Este vorba deci de inflație, fenomen definit de economiștii liberali drept micșorarea cantității de bunuri și servicii pe care o unitate monetară o poate cumpăra. Teoria vorbește însă prea puțin de contul în care ajunge acel leu și am putea înțelege că acel leu se evaporă. Inflația lovește însă consumatorul obișnuit dar aduce bani în plus celui aflat în poziție monopolistă pe piață și care are desfacerea asigurată. În loc să vândă produsul ce are un cost de producție de un leu cu doi lei, producătorul ajunge să îl vândă cu trei lei. În loc de un leu profit el va obține deci doi lei profit (ignorând micile costuri în creștere pe care și el la rândul lui trebuie să le susțină).

 

O teorie periculoasă

 

Cea mai mare parte a economiștilor sunt de acord că nivelurile înalte ale inflației ce au efecte negative importante auspra economiei reale sunt cauzate de creșterea semnificativă a cantității de bani pe piață.  Mai precis o cantitate sporită de bani poate cumpăra la un moment dat mai multe bunuri. Vâzându-se în fața oportunității de a își crește profiturile prin adaosuri sporite, vânzătorii cresc prețurile creând inflație. Explicația, fără a fi falsă întotdeauna, e una periculoasă căci sugerează că inflația e cauzată de faptul că oamenii au prea mulți bani în buzunare. De aici până la ideea amputării veniturilor populației (nimeni nu spune explicit asta, dar se vorbește de dobânzi în creștere, de taxe sporite) e doar un pas.

 

O altă posibilă explicație a inflației, iaracesta este cazul de față, este ignorată. Inflația nu este cauzată de cererea „nu știu cum” sau de oferta „nu știu cum” ci de raportul dintre acestea. Pe lângă cererea mare și oferta fixă o altă cauză este cererea fixă și oferta în scădere sau cel puțin percepția și teama privind o ofertă în scădere. Panica de genul celei provocate de invazia Rusiei în Ucraina ajută la creionarea unui peisaj economic în care oferta de bunuri este în scădere. Astfel piețele sunt pregătite pentru acceptarea prețurilor în creștere cerute de producătorii rămași pe piață care folosesc panica în interesul lor.

 

Teoriile economice susurate insistent public spun că orice dezechilibre ar fi vindecate de o mână invizibilă. Crește prețul unui bun? Nicio problemă, apar alți producători ai acestuia, crește oferta, cererea rămâne aceeași iar prețul la final se reglează. Frumos dar neadevărat. În realitate noile capacități de energie și resurse nu cresc la fel de repede, cererea de energie nu e elastică, ci e rigidă, și orice lovitură dată producției de energie aduce apa la moară.

 

Cum s-a creat panica mondială

 

Institutuții mondiale, precum Banca Mondială, au avut grijă la începutul anului trecut să accentueze panica pe piețe. Războiul din Ucraina va provoca „cel mai mare șoc asupra mărfurilor” din anii 1970, a avertizat Banca Mondială. Într-o prognoză de anul trecut, a spus că perturbarea cauzată de conflict ar contribui la creșteri uriașe ale prețurilor la bunuri, de la gaze naturale la grâu și bumbac. Creșterea prețurilor „începe să aibă efecte economice și umanitare foarte mari”, a declarat Peter Nagle, coautor al raportului, pentru BBC. El a spus că „gospodăriile din întreaga lume simt criza costului vieții”. „Suntem deosebit de îngrijorați de cele mai sărace gospodării, deoarece cheltuiesc o parte mai mare din venit pe alimente și energie, așa că sunt deosebit de vulnerabile la această creștere a prețurilor”, a adăugat economistul principal de la Banca Mondială. Prețurile energiei vor crește cu peste 50%, împingând facturile pentru gospodării și întreprinderi, spune Banca Mondială. Cea mai mare creștere va fi prețul gazelor naturale în Europa, care va fi mai mult decât dublu. Prețurile sunt prognozate să scadă anul viitor și în 2024, dar chiar și atunci vor rămâne cu 15% mai mari decât au fost anul trecut. Banca Mondială a spus că acest lucru înseamnă că de la minimele din aprilie 2020 până la maximele din martie anul acesta am asistat „cea mai mare creștere de 23 de luni a prețurilor la energie de la creșterea prețului petrolului din 1973”, când tensiunile din Orientul Mijlociu au făcut ca prețurile să crească.

Bursele de mărfuri locul unde profețiile se împlinesc

 

Nu în ultimul rând, a existat și un alt factor care a facilitat transmisia panicii pe piețe, anume Bursele de mărfuri. Cotarea mondială a bunurilor a permis o informare aproape instantanee a actorilor economici asupra noilor prețuri. Piața în timp de pace e una a cumpărătorilor, ei fac prețurilor, în timp ce în timp de război devine una a vânzătorilor, mai ales când e vorba de comodități, materii prime etc. Toată lumea știa ce se întâmplă în Ucraina și Rusia, tuturor le fusese livrată explicația cu creșterea prețurilor – prezentată în termeni de raționalitate economică, deci scumpirile au devenit înțelese de la sine.

Inflația bazată pe lăcomie

 

Robert Reich, profesor universitar american de economie, fost ministru al Muncii în administrația Clinton pune punctul pe „i”. Avem de a face cu o inflație cauzată nu de prea mulți bani în piață ci de lăcomie.

 

„Factorii de decizie de la Rezerva Federală – Banca centrală a Americii – și-au continuat lupta împotriva inflației cu o a treia creștere consecutivă a ratei dobânzii. Și au avertizat că nu au terminat. Ei vor continua să crească costurile de împrumut până când inflația va fi îmblânzită. Ei presupun că problema economică de bază este o piață a forței de muncă strânsă, ceea ce determină creșterea salariilor și, ca răspuns, creșterea prețurilor. Și ei cred că creșterile ratelor dobânzii sunt necesare pentru a încetini această inflație salarii – prețuri. Acest lucru este complet greșit. Creșterile salariale nu au ținut pasul cu inflația. Majoritatea salariilor lucrătorilor se micșorează în ceea ce privește puterea reală de cumpărare. În loc să provoace inflație, salariile reduc de fapt presiunile inflaționiste. Problema economică de bază este inflația profituri – prețuri. Este cauzată de corporațiile care își ridică prețurile peste costurile în creștere. Corporațiile folosesc acele costuri în creștere – ale materialelor, componentelor și forței de muncă – ca scuze pentru a-și crește prețurile și mai mari, rezultând profituri mai mari. Acesta este motivul pentru care profiturile corporative sunt aproape de niveluri nevăzute în peste o jumătate de secol”, spunea în toamna acestui an Robert Reich.

 

Reich: Corporațiile pot crește prețurile fără a pierde clienți

 

„Corporațiile au puterea de a crește prețurile fără a pierde clienți, deoarece se confruntă cu o concurență redusă. Din anii 1980, două treimi din toate industriile americane au devenit mai concentrate. De ce prețurile la alimente sunt peste măsură de mari? Pentru că doar patru companii controlează 85% din procesarea cărnii și păsărilor de curte. Doar o singură corporație stabilește prețul pentru cea mai mare parte a porumbului destinat cultivării. Și două firme gigantice domină produsele de consum. Toți cresc prețurile și măresc profiturile pentru că pot. Marea industrie farma, care cuprinde cinci giganți, provoacă creșterea prețurilor la medicamente. Industria companiilor aeriene a trecut de la 12 transportatori în 1980 la doar patru în prezent, toate crescând rapid prețurile biletelor. Wall Street s-a consolidat în cinci bănci gigantice, obținând profituri record din diferențele dintre dobânda pe care o plătesc la depozite și ceea ce percep la împrumuturi. Transmisiile în bandă largă sunt dominate de trei companii gigantice de cablu, toate ridicându-și prețurile. Dealerii de automobile se bucură de profituri record, deoarece cresc prețurile de vânzare cu amănuntul la automobile. Prețurile gazelor au început să scadă, dar petrolul mare are încă puterea de a crește prețurile la pompă mult mai mari decât costurile țițeiului. Si asa mai departe”, spune el.

 

De fapt, capitalismul contemporan urăște piața liberă și iubește monopolul

 

Capitalismul a fost creat de și prin concurență, competiție, imaginație antreprenorială, plus valoare. Cel puțin așa ni se zice și ne place să credem. În fapt insă capitalismul contemporan a ajuns să urască piața liberă competiția care îl obligă să micșoreze adaosurile comerciale. Capitalismul contemporan iubește monopolurile care îi permit controlul piețelor.

 

Soluția? Controlul prețurilor!

 

„Controlul prețurilor ar trebui să fie un mijloc de protecție. Inflația actuală, rezultată din pandemie, este analogă cu cea de după cel de-al doilea război mondial, când economiștii au susținut controale temporare ale prețurilor pentru a câștiga timp, a depăși blocajele în aprovizionare și pentru a preveni profitul corporativ. Controalele limitate ale prețurilor ar trebui luate în considerare acum, din aceleași motive. Inflația cu care ne confruntăm acum nu este cauzată de câștigurile salariale ale muncitorilor. Este cauzată de câștigurile de profit ale puterii excesive a corporațiilor. Sunt profiturile, nu salariile, cele care trebuie controlate”, spune profesorul american.

 

Vrei să fii informat despre acțiunile DiEM25? Sign up here

Cum a devenit inflația un profitabil „mijloc de producție” în lumea contemporană

Inflația cu care ne confruntăm acum nu este cauzată de câștigurile salariale ale muncitorilor. Este cauzată de câștigurile de profit ale puterii ...

Read more

Sacoșele cu bani din spatele imaginii de curățenie morală promovate de UE

Vicepreședinta Parlamentului European, Eva Kaili, a fost arestată pentru corupție

Read more

It’s time to open the black boxes

Întemeiat pe principiul ”gândește global – acționează local” – IT’S TIME TO OPEN THE BLACK BOXES! (E TIMPUL SĂ DESCHIDEM CUTIILE NEGRE!) – este ...

Read more

DiEM25 se poziționează împotriva deciziei de a bloca intrarea României si a Bulgariei in Schengen

Votul anti-european și șantajul pe care l-a făcut Austria în legătură cu admiterea României și a Bulgariei în spațiul Schengen reflectă de fapt ...

Read more