Râurile României. Când mercantilismul guvernamental învinge natura

Premierul României, Nicolae Ciucă, cere încălcarea legislației europene de mediu. La doar o zi după ce Curtea Constituțională a respins proiectul unei legi privind construirea de hidrocentrale, el a declarat că susține reaprobarea proiectului de lege în Parlament pe motiv că avem nevoie de energie.

Da, dar cu orice preț?

Proiectul respins de către Curtea Constituțională are indicativul PL-x nr. 132/2022 și a ajuns să fie poreclit „legea anti-natură” sau „legea anti-râuri II”. Menit să promoveze reluarea lucrărilor la șantierele unor proiecte hidroenergetice dealtfel demarate ilegal proiectul de lege, pus în practică, ar ajunge să distrugă arii protejate emblematice, inclusiv cel mai spectaculos parc național al României: Defileul Jiului.

De-a-ndoaselea. Faci centrala, apoi o ocolești cu aria protejată

Ce propunea proiectul? El prevede scoaterea din arii protejate „pentru obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior declarării ariilor protejate la 29 iunie 2007”. Forma adoptată de Camera Deputaților și modificată chiar în timpul plenului prevedea că „obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major și de siguranţă şi securitate naţională”.
În promovarea legii autorii acesteia au ajuns să manipuleze, să inflameze opinia publică prin știrile false conexe și să demonizeze societatea civilă, vinovată de a fi îndrăznit să ceară oprirea lucrărilor ilegale. Instrumentele demonizării au fost atent alese de politicieni corupți și de o pseudo-presă aservită acestora.

Distrugerile, motivate financiar

În viziunea premierului Ciucă considerentele financiare sunt suficiente pentru a scuza abuzurile. „Sunt bani ai României care au fost investiţi în aceste hidrocentrale”. Lista include 11 centrale a căror identitate nu este menționată niciunde. Vârf de lance este proiectul hidroenergetic din Parcul Național Defileul Jiului, un proiect hidroenergetic pe derivație, care ar urma să bage râul Jiu în tuneluri de aducțiune succesive, privând de apa dătătoare de viață nu mai puțin de 33 de kilometri din cursul apei, mai precis întregul sector montan al acestuia. Proiectul, unul devastatora ajuns la notorietate mondială, despre acesta scrrindu-se inclusiv în publicația Science.

Curtea de Apel dă bilă neagră proiectului

Promovarea proiectului din Valea Jiului reprezintă o încălcare a legislației comunitare. Aceasta deoarece arcul Național Defileul Jiului se suprapune situl Natura 2000 „Defileul Jiului”, fapt ce a dus la stoparea proiectul prin hotărâre judecătorească definitivă, care este și publică:

http://www.neuerweg.ro/wp-content/uploads/2018/01/decizia-CA-bucuresti-defileul-jiului.pdf

Hotărârea judecătorilor români s-a bazat pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-399/14. Găsim la această cauză concluzia că un cost economic ridicat nu poate justifica distrugerea habitatelor.

„Suntem însă de acord cu punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia, atunci când se pun în balanță diversele opțiuni, costurile economice pe care îl presupun, de exemplu, demolarea podului și despăgubirea inițiatorului proiectului nu au, în principiu, nicio importanță (…) Adoptarea acestei abordări ar presupune menținerea proiectelor cu efecte nocive asupra mediului pe simplul temei că ar fi prea costisitor să se remedieze faptul că cerințele directivei nu au fost respectate în mod corect”, arată juriștii europeni.

Deci interesul public de a proteja natura, siturile Natura 2000, este superior unui altinteres public, cel de a face economii. Costul economic nu are „nicio importanță” într-un astfel de context, nici nu se poate lua în considerare. Mai trivial spus, banii vin și pleacă, natura trebuie să o protejăm cu orice preț, pentru generațiile viitoare. Distrugerea ei este ireversibilă și de ea depinde supraviețuirea omenirii. IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii ) susține că nu este cu nimic mai puțin gravă criza pierderii biodiversității decât criza schimbărilor climatice. Soluțiile sunt cele bazate pe natură, opuse proiectelor hidroenergetice anacronice, susținute de premierul Ciucă, ce ne aduc aminte de perioada anterioară anilor 90.

https://www.iucn.org/sites/default/files/2022-11/iucn-position-paper-for-unfccc-cop27-final.pdf

 

Ca o coincidență, tot IUCN a trimis, în aprilie, o scrisoare către președintele României privitoare la legea anti-natură:

https://www.impact.ro/wp-content/uploads/2022/10/Let_HE-Klaus-Iohannis_RO_20220421.pdf

Un proiect bazat pe elemente falsificate

În loc să continue proiecte anti-natură, statul român ar putea mai degrabă să recupereze banii de la cei vinovați de demararea proiectelor în arii protejate. Natura și oamenii care beneficiază de serviciile ecosistemice ale parcului național nu au nicio vină că statul român nu este în stare să recupereze banii de la cei vinovați pentru alocarea ilegală a unor fonduri publice.

Alocarea a fost ilegală încă de la început, din 2004, nu doar pe perioada acoperită de ultimele autorizații de construire, respectiv cele anulate de Curtea de Apel București. Acordul de mediu a fost emis în baza unui studiu vădit fals, în care scria că secarea Jiului are efect pozitiv asupra populațiilor de pești. Cazul a fost prezentat pe larg în reportaje făcute public dar chiar și așa organele statului nu s-au sesizat nici din oficiu, nici sesizate de către cetățeni. Un reportaj realizat în 2018 a demonstrat cheltuirea ilegală a banilor publici în Defileul Jiului.

https://www.youtube.com/watch?v=GsiGa401Kzk

 

În cazul nostru instituțiile statului au refuzat să acționeze, sesizate fiind de nu mai puțin de 600 de cetățeni. După aproape 5 ani vedem că nu este nicio șansă ca cineva să fie tras la răspundere. Proiectul menționat, respectiv PL-x nr. 132/2022 are printre scopurile sale mascarea finalizării lucrărilor în condițiile unor ilegalități scandaloase între anii 2004 și 2018. Este și un fel de „amnistie mascată”.

Să revenim la poziția siderantă a premierului unei țări care este membră a Uniunii Europene de peste 15 ani

Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene ne arată cum trebuie să fie interpretate Directivele iar respectarea lor este absolut obligatorie. Încălcare acestor hotărâri echivalează cu încălcarea Directivelor. Faptul că Nicolae Ciucă, premierul unei țări membru UE, cere public încălcarea legislației comunitare în România reprezintă un derapaj care nu poate fi trecut cu vederea.

Vrei să fii informat despre acțiunile DiEM25? Înscrie-te aici

Vom transforma Black Friday în Make Amazon Pay Day (Fă Amazon să Plătească)

Sindicatele, ecologiștii și alte grupuri s-au angajat să transforme reducerile de Black Friday în Make Amazon Pay Day, organizând greve și ...

Citește mai departe

Planul DiEM25 pentru pacea în Ucraina

Membri Diem25 au aprobat o propunere în cinci puncte, care are ca scop terminarea conflictului din Ucraina.

Citește mai departe

Democrația triumfă: Lula câștigă alegerile în Brazilia

Acum, cetățenii Braziliei, au ales speranța în detrimentul fricii, au ales solidaritatea , nu ura.

Citește mai departe

Coordonatorul de Campanie al DiEM25, Dusan Pajovic discută într-un podcast Upstream despre Noul Pact Ecologic

Coordonatorul de campanie al DiEM25, Dusan Pajovic a apărut pe cunoscutul podcast Upstream pentru a discuta Tranziția Verde și Noul Pact ...

Citește mai departe